18 decembrie, 2010

despre uleiul de masline

Medicul Ioan Nedelcu, specialist în boli dermatologice la Spitalul Elias din Bucureşti vă învaţă ce întrebuinţări puteţi da uleiului de măsline extravirgin. Astfel, specialistul vă pune la dispoziţie 20 reţete ce vă pot ajuta în ameliorarea unor afecţiuni, precum şi remedii utile în cosmetică.

1. Paradontoză
Prin masarea periodică a gingiilor cu ulei de măsline s-a observat că este mult diminuat pericolul parodontozei. Folosiţi ulei de măsline de trei ori pe zi.

2. Ulcer duodenal
Se bate un albuş de ou prospăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline până se face cremă. În fiecare dimineaţă se consumă acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile.

3. Gastrită
O linguriţă de ulei de măsline extravirgin, luată înainte de fiecare masă protejează stomacul împotriva ulcerului şi gastritei.

4. Constipaţie
Dacă se consumă o lingură sau două de ulei de măsline dimineaţa, în combinaţie cu zeamă de lămâie sau cafea se previne constipaţia.

5. Balonări şi arsuri la stomac
Folosiţi 250ml ulei de măsline presat la rece, 1 kg miere de albine şi 4 lămâi trecute prin maşina de tocat carne. Se amestecă totul şi se ţine în borcane la frigider. Se iau 3 linguri pe zi, cu 30 minute înaintea meselor.
Cura cu salată de pătrunjel este de asemenea eficientă. Se mănâncă zilnic, timp de două săptămâni o legătură de pătrunjel tăiat mărunt, la care se adaugă puţin ulei de măsline şi puţină lămâie. Este şi un detoxifiant excelent al organismului.

6. Eliminarea pietrelor de la vezica biliară
Reţeta 1: Folosiţi 200 grame ulei de măsline, un gălbenuş de ou, zeama de la o lămâie, 40 ml. coniac natural de bună calitate, 1 linguriţă de zahăr, miere naturală. Se amestecă şi se bea cu înghiţituri rare. Staţi apoi culcat pe partea dreaptă, cu picioarele la piept. Urmăriţi-vă scaunul şi veţi observa că aţi eliminat pietricele.
Reţeta 2: Folosiţi 250 ml ulei de măsline. Cantitatea se bate puternic cu zeama de la trei lămâi până ce uleiul devine lăptos. Beţi acest amestec două zile la rând.
7. Eliminarea pietrelor de la bilă
Se râşnesc seminţe uscate de pepene roşu. Timp de 10 zile, dimineaţa pe nemâncate se ia o linguriţă din pulberea obţinută împreună cu o lingură de ulei de măsline presat la rece şi se stă culcat pe partea dreaptă 20 minute. Tratamentul durează 3 luni, câte 10 zile pe lună.

8. Probleme hepatice sau biliare
Se pot lua 1-2 linguri de ulei dimineaţa, înainte de masă sau 1-2 linguri de ulei înaintea fiecărei mese. Este recomandat ca după înghiţirea uleiului să se stea culcat o jumătate de oră pe partea dreaptă. Dacă medicul constată că pietrele sunt destul de mici pentru a putea fi eliminate fără să se blocheze, se amestecă o jumătate de ceaşcă de ulei de măsline cu o jumătate de ceaşcă cu suc de lămâie sau grapefruit şi se bea seara înainte de culcare. Dimineaţa se bea ceva fierbinte şi apoi e posibil ca pietrele să fie eliminate. Alteori se poate posti două zile înainte, bând suc de mere din două în două ore, iar în cea de a doua seară se bea amestecul de ulei şi suc de lămâie. Astfel se va curăţa vezica, se vor dizolva sau elimina pietrele mici.

9. Artroza
Se toarnă ulei de măsline peste frunze tinere de nuc şi se lasă timp de 3-4 ore, după care se aplică frunzele în 3-4 straturi pe locul bolnav. Masajul cu ulei de măsline şi suc de lămâie este şi el eficient. Încălziţi pe foc un amestec de ulei de măsline şi suc de lămâie, apoi masaţi-vă cu el articulaţiile dureroase. Aplicaţi un bandaj şi lăsaţi-l şi peste noapte.

10. Reumatismul
Se fierb 10 minute: o ceapă mare tăiată fin, 4 linguri ulei de măsline, 150 ml apă şi 40 grame untură nesărată. Se bea foarte caldă mai multe seri la rând. După două ore, la culcare, se bea un decoct de cruşon (o linguriţă la cană, fiert 3 minute). Tratamentul se face o dată pe an, timp de 7 zile. Se pun opt linguri de piper negru măcinat într-un litru de rachiu tare şi se lasă la macerat 5-7 zile. Se filtrează şi se masează cu această soluţie zonele dureroase de 2-3 ori/zi.

11. Ciocuri pe coloană
Alifia de sânziene: 20 grame de plantă uscată, bine mărunţită se pun la macerat timp de 12 ore în 30 mililitri spirt sanitar, într-un borcan închis ermetic. Se adaugă 200 ml ulei de măsline şi se ţine în "bain marie" timp de 3 ore, agitând vasul din când în când. Se lasă în repaus trei zile, după care se filtrează.
După filtrare, se pune într-un vas pe foc şi se adaugă 60 grame ceară de albine, amestecându-se continuu până se topeşte. După răcire, se păstrează la rece. Se fac fricţionări de-a lungul coloanei vertebrale în fiecare seară.

12. Arsuri
Uleiul de măsline s-a dovedit eficient pentru calmarea arsurilor. Se combină cu albuş de ou şi se aplică pe locul afectat.

13. Ten deshidratat
În cazul tenului obosit şi uscat, uleiul de măsline se foloseşte sub formă de comprese călduţe pe pomeţi, pe frunte sau tâmple.
14. Creme antirid
Pentru tenul ridat şi uscat este recomandată o mască dintr-un ou crud bătut bine, o lingură cu: lămâie, pepene, morcovi, castraveţi. Masca se aplică se faţă pentru 15-20 de minute, apoi se spală cu apă călduţă. Se repetă de trei ori pe săptămână. Efect de întinerire a tenului şi de netezire a ridurilor are şi masca din ulei de măsline amestecat cu tărâţe, care se aplică în acelaşi mod.

15. Tonifierea tenului
Se amestecă o lingură cu ulei de măsline şi suc de castravete. Se adaugă argilă până se obţine o pastă care se aplică pe faţă în strat subţire timp de 20-30 de minute, apoi se spală cu apă călduţă. Dacă tenul este foarte uscat, doza de ulei poate fi mărită. Pentru hidratare, uleiul de măsline se poate combina cu argilă şi gălbenuş de ou. Pentru ca măştile să îşi facă efectul, trebuie repetate o dată la două zile.

16. Pete maronii
Amestecaţi bine o lingură de mălai cu un sfert de linguriţă de pudră din coajă de portocală (se poate realiza din cojile uscate de la o portocală, măcinate fin într-o râşniţă de cafea), o lingură de lapte bătut şi o linguriţă de ulei de măsline. Aplicaţi pasta obţinută pe faţă şi pe decolteu, lăsând-o să acţioneze până când începe să se usuce. Masaţi uşor pielea cu degetele, până când devine strălucitoare. Clătiţi faţa mai întâi cu apă caldă, apoi cu apă cât mai rece. Veţi îndepărta astfel petele maronii, iar pielea va deveni netedă şi catifelată.

17. Mască pentru ten gras
Amestecaţi bine o linguriţă de mălai cu câteva picături de zeamă de lămâie verde, jumătate de linguriţă de lapte şi jumătate de linguriţă de ulei de măsline. Aplicaţi pasta obţinută pe piele, lăsând-o să acţioneze o jumătate de oră. Clătiţi din abundenţă cu apă călduţă.

18. Contra acneei
Comprese cu ulei de măsline. Încercaţi amestecul următor: ulei de măsline virgin, plus 100 picături de ulei aromat de lavandă (ulei esenţial, nu industrial). Se amestecă bine şi se aplică pe coşuri sub formă de comprese sau se fricţionează uşor. Primele efecte apar după câteva zile.

19. Mâini şi unghii
Pentru a vă întări unghiile înmuiaţi-le timp de 10 minute în ulei de măsline călduţ, o dată pe săptămână. Ele vor deveni mai puţin casante. Această practică are meritul de a reduce cuticulele.
Dacă aveţi mâinile uscate, roşii sau crăpate, încălziţi puţin ulei de măsline (atenţie, uleiul de măsline nu trebuie să fiarbă!). Înmuiaţi-vă mâinile timp de 15 până la 20 minute, o dată la două zile şi pielea se va calma. Pentru a avea mâini cu pielea fină, masaţi-le cu ulei de măsline amestecat cu o linguriţă de zahăr.

20. Îngrijirea părului
Uleiul de măsline conferă strălucire părului uscat şi deteriorat. Pentru păr este indicată o mască hidratantă pregătită dintr-un gălbenuş de ou şi o lingură cu ulei de măsline. Părul se masează cu acest amestec cu 20 de minute înainte de baie. Uleiul de măsline trebuie folosit însă în cantitţi mai mici, pentru că în exces poate provoca o uşoară îngrăşare a părului. Contra căderii părului se fac frecţii ale pielii capului cu ulei seara, timp de 10 zile.

inainte de craciun!

Cum s-ar defini sarmaua?

Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
somnul lung metamorfozic în butoiul de murat...
Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocăturii,
imn de laudă mâncării, înălţat în cerul gurii.
O cochetă care-şi scaldă trupu în sos şi în smântână
şi se înfăşoară în varză ca în valuri de cadână.
O abilă diplomată ce a încheiat o strânsă ligă
cu o bărdacă de vin roşu şi un ceaun de mămăligă.
Oponentă din principiu şi un straşnic adversar
pentru tot ce e dietă sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te îmbie cu mirosuri de slănină afumată.

Locatara principală ţine în spaţiu tolerate,
perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaică înnăscută, cum s-o prinzi in prozodie
că de când e lumea, porcul nu a citit o poezie.
Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iată în câteva cuvinte, cum s-ar defini ... sarmaua !!!

IONEL TEODOREANU

12 noiembrie, 2010

baclava


Pentru ca locuiesc intr-o zona unde baclavaua este des intalnita, pentru ca am prietene tataroaice si turcoaice, am cerut sfaturi, am primit indicaţii si m-am conformat. Deci astazi am gatit baclava.

1 pachet de foi pentru placinta,
500 g nuca macinata,
750 g zahar,
750 ml apa,
zeama de la o lamaie,
coaja de lamaie sau de portocala,
1 plic de zahar vanilat.

Baclavaua am facut-o intr-o tava de 44x35cm. Intr-o cratiţa de 2 litri am pus zaharul si apa pe foc. Am tapetat tava cu hartie pentru prajituri apoi am imparţit foile in trei. Nuca macinata am imparţit-o in doua.
Fiecare foaie de placinta se unge cu unt sau ulei.
Am pus prima parte din foi in tava, apoi am presarat nuca uniform. Am pus a doua parte din foi repetand si deasupra am adaugat restul de nuca. Intre timp am mai amestecat siropul din cratiţa si am adaugat in el coaja de lamaie sau portocala.
Peste al doilea strat de nuca am asezat celelalte foi, toate unse cu unt sau ulei dupa cu am spus si la inceput. Baclavaua se va taia inainte de a o introduce in cuptor. Am introdus tava in cuptorul incins si pentru 10 minute am ţinut focul la 210 grade. Apoi l-am redus la 180-190 grade pentru inca 20-25 de minute. Cat a stat baclavaua la cuptor, am adaugat zaharul vanilat in sirop, l-am legat si dupa ce am stins focul am adaugat zeama de lamaie. Cu 5 minute inainte de a scoate baclavaua din cuptor, cand marginile ei sunt aurite, adaugam siropul. Dupa ce am stins focul am mai lasat-o in cuptor 15-20 de minute. Este o prajitura foaaaaaaarte buna si foaaaaaaaaarte dulce.
Etichete: baclava, dulciuri, gastronomie,

11 iulie, 2010

OTETUL

Daca intri intr-un magazin, vei vedea culoare intregi pline cu cele mai recente produse ce promit sa iti economiseasca timpul si energia, in timp ce iti fac casa stralucitor de curata.
Din pacate, multe dintre aceste produse contin chimicale toxice care iti pot afecta sanatatea si mediul.
Pana la Al Doilea Razboi Mondial, ne descurcam perfect la curatat cu ingrediente normale de bucatarie, cum ar fi lamaile, sarea, otetul si bicarbonatul de sodiu.
Publicitatea ne-a facut sa credem ca avem nevoie de o multitudine de produse – cate unul pentru fiecare camera. Unul pentru chiuveta, unul pentru cada, unul pentru podele, unul pentru depunerile de calcar…si lista nu se mai termina.

Astazi vreau sa vorbesc despre otetul alb, care este un produs uimitor.
Geamurile si oglinzile tale vor straluci cu un minim efort, lasand totul fara urma de mizerie.
Ceainice, robinete, capete de dus si vase de toaleta nu vor mai avea nici un fel de depunere de calcar.
Mirosurile vor disparea in mod natural.
Mucegaiul va fi pastrat la distanta daca iti faci obiceiul de a stropi faianta si perdeaua de la dus cu otet, dupa baie.
Podelele tari vor ramane fara grasime sau alte urme, si lucioase in acelasi timp.
Si, daca asta nu e destul, poti sa cureti si fundurile de bucatarie cu otet, sa indepartezi furnicile si il poti adauga si la ciclul de stoarcere al masinii de spalat pentru a-ti inmuia hainele.
Tot ce trebuie sa faci este sa umpli pe jumatate o sticla cu pulverizator cu otet alb, sa o umpli pana sus cu apa si gata! Foloseste o bucata de material cu fibre mici si casa ta va straluci cat ai clipi din ochi.
Multi oameni sunt ingrijorati de miros, dar acesta se disipeaza pe masura ce se usuca si nu ramane in aer pentru prea mult timp.
Nu dusul este de vina! Ci depunerile de calcar, care nu mai lasa apa sa iasa prin orificii. Introdu capatul dusului metalic intr-o punga din plastic (mai rezistent!) in care ai turnat otet cat sa-l acopere. Leaga bine capatul pungii si lasa la inmuiat peste noapte. Daca "para" dusului nu s-a curatat complet, repeta operatia.
Branza tine mai mult...…daca o invelesti intr-o bucata de panza inmuiata in otet.
Nu mai ramane nimic! Petele care apar de la deodorantul spray pe bluze, rochii etc. in zona subratului sunt inestetice, neplacute. Ca sa le faci sa dispara, pulverizeaza otet pe zona respectiva cu cateva ore inainte sa le speli.
Un covor aproape nou
Ti se pare ca persanul tau s-a decolorat? Amesteca o parte otet cu doua parti apa fiarta si freaca temeinic suprafata acestuia. Daca timpul iti permite, ar fi bine sa procedezi la fel dupa fiecare aspirare.
Daca ti-ai patat mainile cu cerneala , curata-le bine cu o periuta inmuiata intr-o solutie de otet si sare. Spala-te apoi ca de obicei, cu apa si sapun.
Vei vedea mai bine de la volan
Vrei ca in diminetile de iarna sa nu-ti mai pierzi timpul cu indepartarea stratului de gheata format noaptea pe parbriz? Atunci, seara de seara, sterge-l bine cu o solutie din otet (trei parti) si apa (o parte).
Improspatati-va draperiile.
Amestecati o lingura de otet alb cu doua cani de apa calda si varsati amestecul intr-un flacon cu pulverizator. Aspirati-va bine perdelele, apoi stropiti-le cu solutia otetata, fara a le desprinde de pe suport. Cand se usuca, cutele formate cu vremea dispar, la fel ca si mirosul statut de mucegai sau fum de tigara.
Cenusa din soba sau semineu
O pulverizare usoara cu otet impiedica raspandirea cenusei in casa, cand e scoasa din soba sau semineu. Imbibati si ziarul pe care scoateti cenusa cu solutie de otet (o lingura la doua cesti de apa) si operatia de curatire va decurge usor si igienic.
Lumina mai stralucitoare
Optimizati lumina din casa, curatind becurile cu apa cu otet (o lingura de otet la un litru de apa). Stergeti becurile reci cu o carpa inmuiata in solutie, apoi uscati-le cu un stergar care nu lasa scame.
Parchet lucios
Ceara de parchet va dura mai mult timp si va luci mai puternic daca inainte de a o aplica, spalati parchetul cu apa amestecata cu otet. O cana de otet pusa intr-o jumatate de caldare de apa calda reprezinta formula optima.
Ingrijirea peretilor
Peretii dati cu vinarom se curata cu apa sapunita (clabuc de sapun), apoi se clatesc cu amestec de apa calda si otet alb, in proportie de 1/2 cana de otet la o jumatate de caldare de apa.
Sfesnice din sticla sau ceramica
Inmuiati sfesnicele in apa foarte fierbinte amestecata cu detergent. Frecati ramasitele de ceara cu un burete, apoi clatiti-le in apa calda, in care puneti putin otet alb. Ungeti cu ulei partea unde se insereaza lumanarea in sfesnic. Dupa ce arde, va fi mai usor de scos.
Amestec ideal pentru geamuri
O lingura de otet alb, o lingura de amoniac, 3 picaturi de detergent lichid, o cana de apa. Amestecati componentele si puneti-le intr-un flacon cu pompa. Agitati bine inainte de a vaporiza sticla ferestrelor, apoi stergeti cu un somoiog de hartie de ziar sau cu o carpa moale.

Cum se inlatura mucegaiul.
Prezent mai ales in locurile umede din bucatarie, mucegaiul este o ciuperca moale, spongioasa, respingatoare ca infatisare, de culoare alba, neagra sau verzui-violacee. Ea creste mai ales in locurile neaerisite si intunecoase, unde persista o atmosfera calda si umeda. Se dezvolta mai ales in zonele de evacuare a apei din dusuri si bai, hranindu-se din grasimile pe care le eliminam prin spalare si din particule de murdarie. Cel mai bun antidot: otetul! Frecati zonele metalice in care s-a format mucegai mai intai cu o hartie de smirghel, inmuiata in otet. Utilizati apoi o periuta de dinti inmuiata in otet, pentru zonele la care se ajunge mai gr eu. Clatiti cu apa curata, apoi cu otet, stergeti locul cu o carpa uscata.

Cum se inlatura pelicula de sapun
Diferitele parti ale dusului si robinetele de la chiuveta si bai sunt amenintate permanent de formarea unei depuneri de sapun, care devine rezistenta in timp. Otetul si bicarbonatul de sodiu le elimina. E suficient sa umpleti o cana de bicarbonat in care sa adaugati atata otet cat sa se formeze o pasta si aveti solutia la indemana. Aplicati-o pe zonele acoperite cu pelicula de sapun si lasati sa actioneze 5 minute. Frecati cu un burete, clatiti cu apa cu otet, stergeti cu o carpa uscata.

Cum scapati de mirosul urat din baie
In loc sa utilizati spray-uri toxice pentru improspatarea aerului din baie, folositi apa amestecata cu otet de mere, pusa intr-un recipient cu sifon. Va inlatura cele mai neplacute mirosuri. Vaporizarile cu otet, in loc de parfum floral, sunt recomandate mai ales in casele locuite de persoane care sufera de astm.

Pentru intretinerea protezei dentare
Un periaj rapid cu otet alb de mere va face sa straluceasca protezele dentare, suprimandu-le si mirosul neplacut. Daca lasati toata noaptea proteza in apa, adaugati si o jumatate de lingura de otet.

Un amestec simplu de substante non-toxice care elimina murdaria si chiar dezinfecteaza. Puteti gasi ingredientele necesare chiar in dulapul de acasa sau la magazinul din cartier:
- bicarbonat de sodiu;
- otet de alcool (nu de vin);
- apa calda;
- ulei esential de lamaie sau de eucalipt.

Pentru a obtine detergentul universal, veti avea nevoie de un bidon de 2 litri.
1. Puneti 2 linguri mari de bicarbonat de sodiu in bidon.
2. Adaugati 2 litri de apa calda si apoi amestecati
3. Separat, intr-un pahar, amestecati 3 linguri de ulei esential si 3 linguri de otet.
4. Adaugati amestecul in bidon.
5. Agitati bidonul – gata!
6. Inchideti ermetic bidonul pentru o conservare buna.
Inainte de fiecare utilizare agitati bine bidonul. Puteti sa curatati toate suprafetele si puteti chiar sa dezinfectati toaletele.
Cateva retete usor de retinut si preparat:

Solutie de spalat parchetul
1/4 ceasca otet alb
3l apa calda
2-4 picaturi ulei esential de eucalipt (sau dupa preferinte)

Solutie de lustruit mobila
1/2 ceasca otet alb
1 lingurita ulei masline (sau mai putin)
Se amesteca si se lustruieste mobila cu o carpa curata.

Solutie de curatat geamurile
1 ceasca otet alb
1 lingura suc de lamaie
3 cesti apa
2-3 picaturi ulei esential

Solutie de curatat in baie
Puneti pe o laveta umeda putin bicarbonat de sodiu si putin otet. Curatati. Pentru tusa finala, aplicati pe laveta cu care stergeti 2 picaturi de ulei esential. Personal, folosesc uleiul de eucalipt, care se gaseste in farmacii naturiste. Lasa un miros de proaspat, plus ca este un bun adjuvant pentru raceala si nas infundat, uleiul esential de eucalipt fiind un ingredient optim si pentru infuzii. Mai nou, am inceput sa experimentez cu uleiul esential de lavanda, care lasa o aroma relaxanta.

Solutie universala de curatare
1 lingura bicarbonat de sodiu
1 lingura suc de lamaie
1/2 ceasca apa fierbinte
Puneti toate ingredientele intr-o sticla cu spray si agitati bine inainte de folosire.

Solutie de lustruit metalul
Cupru si alama:
2 linguri sare
putin otet alb
Faceti o pasta, la care puteti adauga faina ca sa nu fie prea abraziva.
Inox:
bicarbonat de sodiu
otet alb
Bicarbonatul se aplica cu o carpa umeda, iar otetul se foloseste pentru eliminarea petelor.

Solutie pentru bucatarie
Daca stoarceti lamai pentru limonada, nu aruncati cojile. Cu interiorul lor puteti rapid da luciu chiuvetei. Mai mult, adaugand in interiorul lamaii stoarse putina sare marina sau bicarbonat de sodiu, veti obtine si un efect dezinfectant.

Pentru eliminarea mirosurilor neplacute din frigider
Puneti in frigider un mic recipient deschis continand bicarbonat de sodiu. Probabil e un remediu de cand lumea si chiar functioneaza.

Bateriile de inox se curata cu otet fierbinte in care se dizolva sare grunjoasa. Luciul este perfect, se curata foarte bine, incomparabil cu orice chimicala. La fel se curata si chiuveta de inox din bucatarie.

Spray antibacterian pentru suprafete
Combina aceste 2 ingrediente intr-un tub gen spray:
- 1 lingurita ulei esential de menta sau rozmarin,
- 1 cana otet alb.
Se foloseste pe suprafetele tari, neporoase, din locuinta, pentru a elimina germenii. Nu se foloseste in exces, caci unii germeni sunt benefici pentru sistemul imunitar, oricat de urat ar suna asta…

01 iunie, 2010


Sunt tare suparata ca nu prea le am cu literatura. Adica, mai bine spus cu scrisul. Dar, in bucatarie ma simt bine si in fond important este sa va transmit din ceea ce experimentez, din experienta mea de om comod care gaseste tot felul de modalitati pentru a-si usura viata.
Astazi trebuia sa gatesc ceva repde si bun, deci aveam niste pulpe dezosate, doua spinari de pui, ceva zarzavat si o cutie de cus-cus.

cus-cus cu carne de pui

2 spinari de pui,
4 pulpe de pui, dezosate,
3 morcovi potriviti ca marime,
200 g de telina (radacina)
1 dovlecel,
3 cepe,
1 ardei,
2 castraveti romanesti,
2 foi de varza dulce,
2 cutii de rosii taiate,
sare dupa gust,
ghimbir, sofran, chimen, scortissara, cuisoare macinate (o lingurita cu varf din acest amestec de mirodenii)
Am pus la fiert carnea cu morcovii, o ceapa, telina si un praf de sare. In timp ce acestea erau pe foc, am tocat la robot doua cepe, castravetii, dovlecelul, ardeiul si foile de varza. Intr-o cratita am inabusit zarzavaturile tocate si rosiile taiate in 3 linguri de ulei, cu putina sare. Am adaugat carnea fiarta si mirodeniile si le-am clocotit 5 minute.
Iata ca a sosit si timpul pranzului. Intr-o cana am fiert 400 ml de apa cu un praf de sare pentru 400 g cus-cus-ul pe care l-am pus intr-o cratita. Intre timp am incins o lingura de unt intr-o tigaie. Apa clocotita am turnat-o peste cus-cus, lasandu-l sa se umfle. Apoi, cand cus-cus-ul a absorbit toata apa, l-am rasturnat in tigaie peste untul incins, amestecand sa nu se faca cocoloase.
Se serveste cu mancarea de pui si se asezoneaza eventual cu parmezan ras.
Din zeama in care a fiert carnea vom face o supa de pasare. Dar asta maine, ca ziua de azi s-a incheiat.

22 mai, 2010


salată de somon afumat cu bruschete
Am cam tras chiulul...si drept sa va spun am facut destule, dar fara poze, asa ca voi posta numai ce am pozat, iar restul...cand repet figura, promit sa fac poze si sa va destainui din experientele traite personal.

salata de somon afumat cu bruschete
150 g file de somon afumat,
3 oua fierte,
100 g masline kalamon cu samburi sau 50 g fara samburi,
5 felii de paine neagra,
2 linguri ulei amestecat cu rozmarin, piper negru, ghimbir pentru bruschete (cate un varf de cutit din fiecare condiment),
2 linguri de ulei de masline,
otet balsamic, sare dupa gust.
Am pus cele 3 oua intr-o ulcica si le-am dat in clocot 5 minute, pentru a fi tari. Feliile de paine le-am taiat cubulete, in timp ce intr-o tigaie teflonata am pus la incins uleiul cu condimentele. Cand uleiul s-a incins, am pus cubuletele de paine la perpelit. Cat timp acestea au stat pe foc, am taiat somonul file si l-am pus intr-un castron. Am luat bruschetele de pe foc si le-am lasat la racit. Am taiat ouale cubulete...bineinteles folosind aparatul de feliat oua, asta ca sa nu credeti ca sunt cine stie ce mestera maiastra.
Am dezosat maslinele si am adaugat peste fileul de somon totul: oua, masline, bruschete, sare si otet. Am amestecat cu o lingura usoara din plastic totul si am pus castronul la rece jumatate de ora.
Se serveste ca aperitiv, salata sau ca fel de mancare.

10 mai, 2010

Deosebit de gustos


Astazi, cu teama, am decis sa gatesc dupa o reteta pe care am primit-o de la niste prieteni proaspat reveniti dintr-o calatorie din Elvetia. Bineinteles ca prietenii au fost invitati sa guste din ceea ce am preparat si au fost foarte incantati de reutita mea. Deh! Asa se intampla cand iti mor laudatorii. Mie mi-au cam murit si trebuia sa iau masuri.
Dar, sa revenim la oile noastre! Aceasta reteta se prepara destul de rapid, cam 35 minute, si merita preparata pentru o masa festiva, sau cand timpul lucreaza impotriva noastra.

poisson au concombre et a l'aneth
Mai pe romaneste peste cu castraveti si marar.
Pentru 6 persoane sunt necesare urmatoarele ingrediente:
1 kg de file de pangasius,
6 castraveti potriviti ca marime,
3 linguri de ulei de masline,
200 ml vin alb,
200 g de file de peste (cod, macrou, hering...etc) afumat,
1 legatura de marar,
5 linguri de smantana,
sare si piper dupa gust

Intr-o tigaie potrivita pentru cantitatea de peste pe care o veti prepara (pestele nu trebuie sa stea ingramadit) se incinge uleiul, timp in care se taie fileul de pangasius in 2 pe lungime, apoi in bucatele de 4 cm. Se pune pestele in tigaie la foc mic, apoi se curata castravetii de coaja in fasii, se taie in doua pe lungime, apoi in bucatele de 2 cm si se adauga in tigaie. In timp ce pestele si castravetii se topesc in cratita, am taiat marunt pestele afumat si l-am pus intr-o craticioara impreuna cu vinul, apoi am taiat mararul. Dupa ce a clocotit 1 minut amestecul de peste cu vin, l-am adaugat impreuna cu cele 5 linguri de smantana si mararul maruntit in tigaie. Se drege cu sare si piper.
Se serveste cu paine prajita sau cu mamaliga.

06 mai, 2010

Sosuri



Iata ca a venit si vremea salatelor si salatele se servesc si cu sos, pentru a fi mai consistente si mai gustoase. Pentru ca deja a inceput sezonul dietelor si marele Montignac ne permite, putem adauga un asfel de sos la salata, fara sa afecteze dieta pe care o urmam.
Acest sos poate fi folosit si la diverse soteuri, sandwich-uri, etc.
sos englezesc

3 linguri de mustar, (daca este din cel care are si ceva bobite, cu atat mai bine),
3 galbenusuri de ou,
100 ml ulei, de preferat ulei de masline extravirgin,
zeama de la o lamaie potrivit ca marime, sau cateva linguri de otet aromat (dupa gust),
1 legatura de patrunjel,
1 legatura de ceapa verde (iarna, poate fi inlocuita cu ceapa rosie)
sare, piper (optional)

Se amesteca mustarul cu galbenusurile, se adauga uleiul si zeama de lamaie.
Se adauga taiate marunt patrunjelul si ceapa. Se pun la rece cateva ore, dupa care se serveste peste salata, carne sau legume sotate, ciuperci.

Cand servim acest sos cu carne, putem adauga in el si 3-4 linguri de supa de carne. In acesst caz, sosul va fi mai zemos si se va pune peste garnitura servita la carne.

sos cu verdeturi
4 linguri cu varf de maioneza,
2 linguri de mustar,
2 linguri de otet aromat,
o legatura de ceapa verde,
2 legaturi de marar,
2 legaturi de patrunjel.
sare si piper dupa gust.
Am facut salata boeuf si ca de obicei, mi-au ramas 4 linguri de maioneza. Aici fac o paranteza si va anunt ca eu fac maioneza din oul intreg...deci, in blender pun 2 oua, zeama de la jumatate de lamaie, o lingura de mustar si ulei...cam 400 ml. Iese o cantitae destul de mare de maioneza (cam un litru) si nu este atat de grea pentru ficat cum este cea numai din galbenus si apoi...la dieta de slabire...merge ca "unsa".
Am pus cele 4 linguri de maioneza cu cele 2 linguri de mustar, am adugat otetul si ceapa verde taiata foarte marunt si le-am frecat cu o lingura de lemn. Apoi am adaugat patrunjelul si mararul taaite si ele foarte marunt.
Se poate servi cu rosii, si cu branza, cu peste fiert, cu carne de pasare sau pur si simplu pe paine prajita, pentru cei care nu tin dieta.

01 mai, 2010

Contraindicaţii ale unor plante şi tratamente naturale



Ca fiecare medicament, şi plantele medicinale au contraindicaţii şi efecte secundare atunci când nu se respectă doza (se supradozează) . Comparativ cu preparatele medicinale chimice, plantele acţioneaza mai fin, provoacă mai puţine reacţii adverse şi complicaţii. Din această cauză unii oameni consideră că folosirea plantelor este complet inofensivă, indiferent de modul lor de administrare.
Nu aşa stau lucrurile în realitate. Ca şi în cazul tratamentelor cu pastile, şi administrarea plantelor necesită respectarea strictă a dozelor şi termenilor. Depăşirea lor provoacă deseori diferite dereglări în funcţionarea echilibrată a organismului, şi anume :


Aloea provoacă în unele cazuri inflamaţia intestinului gros, afluxul de sânge la organele bazinului mic, inhibă peristaltismul intestinal. Cei cu afecţiuni ale ficatului, rinichilor şi vezicii biliare vor folosi cu prudenţă această plantă.

Băile de nămol (peloidoterapia, fangoterapia) îmbunătaţesc metabolismul organismului în general, stimulând funcţionarea glandelor endocrine. Nu se folosesc (chiar se interzic) în cazuri de: afecţiuni oncologice, mioame, tuberculoză activă, tiroidoză, imediat după un infarct miocardic, în timpul sarcinii, în procesele inflamatorii acute.

Castanul, supradozat folosit sub formă de flori în ceai, în doze mari provoacă crampe ale degetelor de la mâini.

Cimbrisorul în cantităţi foarte mari duce la hiperfuncţia glandei tiroide. Este contraindicat femeilor însărcinate şi în cazuri de ulcer stomacal şi duodenal, pielonefrită, hepatită, aterioscleroză coronariană şi cerebrală, fibrilaţie auriculară (atrială).

Cătina albă este contraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică. La bărbaţi, cătina albă poate provoaca prostatita adenomatoasă, iar la femei mastopatie datorită conţinutului de fitohormoni. În caz de astm bronşic şi în alte cazuri rare, beta-carotenul, care se află în cantităţi mari în cătina albă, poate provoca alergie.

Coada şoricelului poate provoca, în caz de supradozare, ameţeală, diaree, erupţii, tromboflebită.

Echinacea nu se recomandă în cazuri de îmbolnăviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multiplă, colagenoza şi în caz de sensibilitate ridicată faţă de plante compozite.

Florile de tei supradozate, folosite în ceai dau complicaţii la inimă dacă se bea mai mult de o lună, de doua ori pe an. Pauza între două cure trebuie să fie nu mai mică de 6 luni.

Hameiul, folosit în cantităţi mari, duce la dureri de cap, dureri de burtă, greaţă, vomă, dezvoltarea tumorilor, scăderea potenţei, iritarea mucoasei tractului digestiv.

Inul, sub formă de seminţe, provoacă diaree. Folosirea îndelungată (mai mult de trei săptămani) acţioneaza negativ în cazuri de colecistită şi hepatită.

Ginsengul nu se recomandă bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infecţii, hiperexcitabilitate . Uneori apare insomnia, dureri de cap, de inimă, dezvoltare sexuala prematură (mai ales la fete). Supradozarea duce la scăderea potenţei.

Măceşul, atât de cunoscut, provoacă distrugerea smalţului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, dacă e folosit excesiv.

Mătasea de porumb în cantităţi mari inhibă centrul nervos care coordonează activitatea inimii, dar în doze mici îl stimulează. Supradozata provoacă de asemenea şi tromboflebita.

Păducelul, în doze mari provoacă scăderea bruscă a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale şi vomă daca este băut pe stomacul gol. După folosirea ceaiului sau tincturilor cu păducel se interzice a se bea apă rece deoarece apar colici intestinale.

Pătrunjelul agravează durerile de cap iar sucul este contraindicat femeilor însărcinate şi mamelor care alăptează. Consumarea lui duce la eliminări în exces de potasiu, care trebuie recuperat consumând alimente bogate în acest element.

Pelinul, în cantităţi foarte mari provoacă spasme, halucinaţii, tulburări psihice.

Pojarniţa (sunătoarea) ridică tensiunea arterială, provoacă stenozarea (îngustarea) vaselor sanguine, fotodermita, scăderea potenţei dacă o folosiţi un timp îndelungat. Folosind pojarniţa nu aveţi voie să folosiţi inhalatori pentru astm bronşic, medicamente pentru răceală şi febră de fân. Cu pojarniţa nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castraveţii în oţet, iaurtul.

Menta nu se recomandă pentru bolnavii cu hipotensiune, aciditate scazută a sucului gastric, hernie. Folosirea îndelungată a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, şi ca rezultat la incontinenta urinară. Uneori duce şi la scăderea potenţei. Menta proaspată are toxicitate redusă şi este indicat a fi folosită în ceaiuri.

Rostopasca este o plantă minune care a salvat mulţi oameni bolnavi. Dar folosirea îndelungata a plantei provoacă greaţă, vomă, inhibarea centrului respirator, paralizie spinală, crampe musculare.
Salvia nu se administrează mai mult de 2 luni la rând deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor însărcinate şi bolnavilor de nefrită le este contraindicată folosirea internă.

Socul, boabele de soc, folosite în doze mari (peste 200 g pe zi), duc la intoxicarea organismului asociată cu stări de vomă, arsuri la stomac, iritarea gâtului, dificultăţi în respiraţie, convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronică şi acută, producând iritaţii ale colonului.

Ştevia este contraindicată bolnavilor de tuberculoză. Uneori provoacă uremie.

Urzica, în cantităţi mari, duce la mărirea coagulabilităţii sângelui. Nu se recomandă pentru bolnavii cu hipertensiune arterială, aterioscleroză, polipi, adenom testicular. Se interzice în caz de hemoragie uterină provocată de fibroame şi mioame. La vârstnici poate agrava tromboflebita.

Valeriana (odoleanul) folosită timp îndelungat, duce la inhibarea funcţiilor organelor interne, provoacă dureri de cap, greaţă, schimbări în funcţionarea inimii, scăderea capacităţii de muncă.

26 aprilie, 2010

Despre fasole

Pentru că am trecut la dietă, iar dieta Montigniac permite, astăzi ne-am delectat cu ceva fasolicăăăăăăăăăăăăă. Felul 1 fasole, felul 2 tot fasole. Problema este că nu ştiu nicio reţetă de prăjitură cu fasole căci altfel aş fi gătit şi aşa ceva.
Despre fasole… ce să spunem? Numai de bine! O mulţime de studii dezvăluie faptul că fasolea ajută la dietă, la combaterea şi prevenirea multor boli.
Fasolea are numeroase calităţi deosebite, printre altele fiind cunoscută şi sub denumirea de „mâncător de zahăr” pentru că este foarte bogată în fibre vegetale care împiedică absorbţia zaharurilor şi reduc secreţia de insulină. Consumul zilnic al unei porţii de fasole verde, spre exemplu, poate ajuta la scăderea valorii colesterolului cu până la 20%. Este folosită în dietele de slăbire, fără a fi însoţită de pâine. Eu, în dieta pe care o ţin am consumat deseori fasole boabe, dar gătită fără adaos de carne. Astăzi, am gătit pentru familie, deci, la felul 2 am adăugat şi ceva carne.

Am avut 1 kg de fasole boabe, albă. Ieri am înmuiat-o în apă. Dacă aveţi apă de ploaie, cu atât mai bine. Am fiert-o în 3 ape, pe care le-am aruncat, apoi am împărţit-o în felul următor: mai puţin de un sfert pentru ciorbă, iar restul pentru mâncare.

ciorbă de fasole


Într-o oală de 5 litri am pus 5 linguri de ulei, o ceapă mare şi un fir de praz tăiate mărunt, doi morcovi potriviţi ca mărime, un păstârnac şi jumătate de ardei verde, toate tăiate cubuleţe, sare şi piper măcinat după gust. Le-am înăbuşit în ulei şi apoi am adăugat fasolea şi apa fiartă, cam 3 litri (depinde cât de deasă vă place). După ce boabele s-au înmuiat şi apa a devenit mai densă din cauza amidonului lăsat de fasole, am adaugat un litru de suc de roşii şi o cutie de roşii decojite, tăiate. Până a fiert conţinutul din oală, am tăiat mărunt o legătură de pătrunjel, pe care am adaugat-o în ciorbă împreuna cu 3 foi de dafin si o linguriţă rasă de ienibahar măcinat, pe care le-am dat în clocot. În final am dres-o de sare şi piper căci fasolea şi morcovul au fost foarte dulci. Pentru cei ce preferă ciorba mai acră poate fi dreasă cu o lingură de oţet balsamic, în momentul în care se serveşte.

mâncare de fasole boabe
Într-o cratiţă mai mare (4-5 litri) am pus la călit 2 cepe, 2 ardei graşi, unul roşu şi unul verde, 400 g de costiţă afumată, 200 g de ciolan afumat fără os tăiate fideluţă şi o linguriţă rasă de curry. Am adaugat restul de fasole rămasă (aproximativ trei sferturi), si apă cât să o acopere. Am fiert fasolea până s-a înmuiat, după care am adaugat o cutie de roşii tăiate cubuleţe, şi două legături de mărar tăiat mărunt. Am lăsat să clocotească roşiile şi mărarul, după care am lăsat cratiţa acoperită.
Se serveşte asortată cu salată sau cu murături.

24 aprilie, 2010

maşina de pâine
Înainte de a ieşi în curte, m-am gândit să fac ceva special...am încercat şi am reuşit. Acum 2 ani, alergând după d-ale gurii într-un supermarket, coşul mi s-a agăţat de o cutie. Când ce să vezi? Era cutia unei maşini de făcut pâine În concluzie, maşina trebuia să fie a mea, mai ales că era la ofertă dar nu oferta era totul. Mai conta şi faptul că mă săturasem de "pâine elastică" făcută după tot felul de reţete din import, pe care o cumpăram zilnic din magazin.
Aşa că, pe lângă toate cele cumpărate, trona maşina de pâine.
Ajunsă acasă, am desfacut în grabă pachetul, am citit prospectul, activitate care nu trebuie omisă niciodată la achiziţionarea electrocasnicelor, şi am purces la treaba!
Deci, după reţetă am preparat o pâine care a fost buna la gust, dar cam "căzută". Experienţa adunata în cei 2 ani m-a învăţat următoarele: pâinea albă se face din făină 480, 550, 650. Aceste cifre nu corespund calităţii, sau granulatiei făinii, ci cantităţii de minerale existente în făină. Deci, atenţie! Făina 000 nu conţine minerale!
Cantitatea de apă din reţetă creşte cu cât făina este mai puţin prelucrată. Apa se adaugă în maşină, jumătate înainte de a pune făina şi jumătate după ce punem făina în maşină. Cea mai bună pâine are următoarea reţetă:
pâine simpla
2 linguri de ulei (eu folosesc ulei de măsline Sansa, care este extras din coji şi sâmburi de măsline),
2 linguriţe de sare,
320 ml de apă,
0,605 kg făină, nu am înţeles de ce acele 5 g peste 600, dar asta e!,
1 lingură de zahăr,
2 linguriţe de drojdie uscată.
Se aruncă toate în maşina băgată în priză şi se apasă pe buton...cam dupa jumătate de oră maşina "bipppppppppp-ăie", moment în care putem adăuga seminţe de chimen, susan, etc., sau ierburi uscate: busuioc, măghiran, cimbru, etc.
După încă 3 ore, maşina ne anunţă că pâinea este gata. Deja papilele noastre gustative sunt în activitate, pentru că toată bucătăria miroase a pâine caldă.
Dar să revin la acel "ceva special" la care m-am gândit dimineaţă.
O pâine desert, făcută în maşina de pâine şi numai bună pentru micul dejun.
pâine cu nuci şi stafide

0,480 kg de făină 480,
2 linguri de ulei
1/2 linguriţe de sare,
4 linguri de zahăr,
120 g nuci tăiate mărunt, sau zdrobite,
80 g stafide, de preferat ţinute puţin în rom,
1 şi 1/2 linguriţe den drojdie uscată.
Se poate servi cu unt, gem, miere...sau pur şi simplu poate înlocui felia de cozonac,alături de un pahar de lapte sau o cană de iaurt.
Astăzi...cât mai este din zi, este sâmbătăăăăăăăăăăăăăă, deci ne odihnim în natură. Privesc la cutia cu pâine şi constat că mai este o bucată pentru unii, sau o bucăţică pentru alţii. Deci, sa ne gândim..la prânz, există o supă de vită (reţeta v-o spun altă dată), un fel de mâncărică cu carne de vită, făcută la mica inspiraţie cu ce am găsit prin bucătărie, care se poate servi cu paste, mămăligă, piure de cartofi sau cu ce aveţi prin gospodărie. Ca urmare a acestei situaţii existente, am petrecut în gradină plivind buruieni, fasonând firele rebele de iarbă la care maşina de tuns nu ajunge şi vorbind cu florile.

22 aprilie, 2010

După ce am gătat cu trebile importante de prin grădină, am găsit în lada cu secrete această reţetă...pe care drept să vă spun n-am încercat-o căci m-am săturat numai citind. Am citit-o cu lăcomie nebună şi m-am săturat. Dar până voi face eu personal langoşi, vă las să vă delectaţi...şi vă rog să-i mulţumiţi aceluiaşi Cosmacpan, care ne aşteaptă să aderăm la Asociaţia Gurmanzilor şi Gurmeţilor.


Despre pohte…şi lăcrimare…

Astăzi m-o buşit aducerile aminte şi aşa mi s-o răscolit din capetele ghetelor până în ceriul gurii că nu m-am putut obţine şi am purces la tăvălit nişte langoşi precum cele din visurile amintirilor mele de le mâncam sfârâinde cu înghiţituri hulpave încât de la colţ de la Brezoianu da-abia trecea strada şi parcă mă şi uitam cu jind înapoi la coada ce-şi aştepta salivând ofranda…
Aşa că am purces la zdrumicat nişte brânză de cea sărăturoasă ca aerul de malul mării (adecă nici prea-prea nici foarte-foarte) i-am trântit în faţă două ouă galbene de ciudă, i-am dat pe la nas aşa ca o pudră de zahăr şi ca să-i meargă buhul am făcut miş-fărâmiş nişte chimion de cel tare mirositor strecurându-i-l pe sub poalele albe. Hai să mărturisesc pân la capăt că i-am zvârlit două linguri de smântână ca să-i mai tai din având şi aspreală ca să nu mai fie aşa necăcioasă…
Ei, şi după ce am blagoslovit astfel în lighenaş brânza ţup călare pe lighean. Eh, dar cum festina-i lentă am pus la muială nişte drojdie de cea iute umflătoare în brăcinari pe care am frecat-o cu o linguriţă de zahar de i-au mers fulgii cei de făină pe deasupra…şi cu pălăria ceia de făină am lăsat-o să-şi revină din zbucium şi în ligheanul smălţuit am bătut sitele ca să curgă ploile…aşa cam o kilă de farină de cea albă şi puţin nisipoasă aspră ca vinul cel ce mă aşteaptă în pahar ( ca să mă dreg şi mai recuperez din energia perdută). Peste mivila cea de ninsoare am cuibărit două ouă cu două linguri aşa mai dodoloaţe de smântână că mie mi-i ruşine să zvârlu cu unt di cel galben şi dă-i şi-aşteaptă, că de…eream la mână clisei din castronaşul cel mic…şi de ce mă uitam de ce vedeam că se-nvârtoşează şi sporeşte da cu ciudă că era tot plină de spume şi când am crezut io că-i destul de-ntărâtată şi de pornită zvâr cu maiaua în ligheanul cel făinos. Ei şi unde nu-mi vine mie chef de hârjoană şi dă-i şi-mpunge, şi mai aşa ca la bâza mai pă faţă am înghesuit-o şi dă-i şi luptă, şi dă-i şi luptă cale de un sfert de ceas până am văzut-o că nu-i mai trebe nici unt pe la încheieturi nici lapte de cel căldicel dar nici de făină nu mai ţipă c-ar mai vrea…
Acu după atâta tăvăleală, am lăsat-o în plata Domnului să-i vie minţile la cap iar io mi-am clătit mânurile că vorba aia: nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase…că doar nu eram să stau cu urmele dezmăţului întipărite printre şanţurili şi canelurili din palme….da parcă pot să stau dejeaba…aş…
Am luat ceaunul cel mare în care se perpelesc toate cele supuse supliciului, l-am potrivit bine să nu se-nfurie când i-o creşte temperatura şi am răsturnat ca la două litre de ulei să fie să nu sufere de uscăciune condamnatele la adâncă şi evlavioasă înghiţeală hămesită. Ei, dar până când s-o prăpădi întru veşnică pomenire cele gogoşi-langoşi aurii mai va…cu toate că mult nu mai este…
Ca la un ceas am văzut că s-o răzvrătit aluatul cela şi atunci l-am prins la-nghesuit aşa ca o dezmierdare după care, mai mult leşinat l-am întins pe planşetă mângâindu-i marginile cu un sucitor şi pentru că prea se lăţise l-am hăcuit aşa în patrate de cele alungite. Am înfipt lingura în brânza ce stătuse şi se uitase plină de invidie (adică vezi draga Doamne pe ea n-o mai bagă nimeni în seamă) şi i-am furat ca la două umpluturi pe care le-am aşezat spre odihnă la mijloc de aluat şi ca să nu sufere de frică i-am acoperit ochii şi-am învelit-o cu restul acela de aluat şi l-am apăsat pe margini croindu-i brânzei un săcotei alungit aşa cam cum era şi pripeala din ochii mei…(că nu mai puteau ca să reziste la atâta tensiune)…focul descânta fundul ceaunului iar uleiul cel nevricos sfârâia cercetând jalbele împricinatelor. Şi uite aşa, una câte una, toate au mers ca să-şi primească pedeapsa şi de ce le atingea uleiul cei sfârâind le şi vedeai cum se umflă de ciudă că-s supuse la cazne şi până nu le vedeam aşa mai aurii la piele nici că băgam în seamă…
Ei, da…prima îmbucătură s-o lăsat cu lacrimi şi usturimi la limbă…dar câte nu suferă omul…şi ca să mai dezmorţesc oleacă din crâncena suferinţă, am prăvălit un pahar de vin de cel roşu ca năcazul să ia şi să ducă departe arsura şi lacrima ce mă munceau…
Poftă bună şi vouă iar dacă vă grăbiţi poate mai nimeriţi ceva firimituri şi o lacrimă pe fundul paharului…

19 aprilie, 2010



Am primit astăzi o scrisoare disperată din parte celui care cu stoicism gustă ceea ce eu gătesc şi postez pe aici pe blog...Drept să vă spun, în 27 de ani n-a ajuns niciodată în spital...deci totul este verificat şi sub control. El este cel care dă avizul spre publicare a tuturor reţetelor pe care le probez şi le testez. Cu voia lui, în curând vor mai apare asfel de scrisori cu amintiri şi arome din trecut...

Ajuuuuuutooooorrrrrrrrrrrrrrr!

Da bre, am nevoie de ajutor. M-am hotărât să înfiinţez Asociaţia Gurmanzilor Anonimi dedicată trup şi esofag tuturor celor năimiţi de preafrumoasele şi apetisantele platouri cu d-ale gurii. Acu stau şi întreb dacă aici pot veni şi Gurmeţii sau dacă e cazul să unim cele două organizaţii şi să iasă Asociaţia Gurmanzilor şi Gurmeţilor Anonimi?! Am hotărât acest lucru deoarece văd uitătura tot mai speriată a cântarului de câte ori mă apropii direct sau hoţeşte de el. Şi pentru a porni la treabă voiniceste şi hotărât am nevoie de ajutor ca să stabilesc Statutul în primul rând. după care trebuiesc stabilite organele de conducere, organele de monitorizare şi organele de control. Nu, să nu vă gândiţi că am de gând să pun de o tocăniţă sau tochitură (ca la pomana porcului) cu mămăligă (care oricum nu explodează aşa de curând) şi cu murături, moare şi alte tăietoare de greţoşenii (ca să nu trecem în faza de metoclopramid sau Unicum)...
Şi mai trebuie să stabilim şi cotizaţie (ca să plătim psiho-conductorul de şedinţă) să stabilim locaţia (nu restaurant, ceainărie sau berărie că tentează) şi câte oare nu-s de făcut ca să pun pe picioare o aşa de amarnică şi binefăcătoare organizaţie care să răspunză nevoilor omului modern în epoca consumistă şi consumatoristă şi dacă de mişcăm binişor o să intrăm şi în Parlament ca să putem da cep la toate plângerile care s-ar putea naşte într-o societate pe cale de obezeală...
nu vă faceţi griji, patentul şi dreptul de proprietate este înregistrat la OSIM aşa că nimeni şi nimic nu mă poate opri decât numai nişte platouri cu...mleah, mleah...minciunele de porc, păsăre tăvălite pe deasupra jarului şi cu o ţâră de mujdei de apostrofare, nişte platouri cu antreuri aşa de-o înghiţitură, poate nişte porcării afumate gen cârnaţi, slăninuţe, caltaboşi, tobă...(ştiu că-i vară da şi ţuicuţa îi bună ca să repare) şi nişte baclavale însiropate pe lângă nişte trupeşe savarine cu apropiere duşmănoasă de nişte muşuroiaie de cârtiţe înotând în ciocolată de cea mai fină...
Vedeţi câtă silnicie poate să zacă pe vârful peniţei dacă şi ea se-mpotmoleşte la scris?
Aşa că sunt deschis la orice sugestie, sfat şi tendintă de aglutinare, adunare şi întovărăşire...
Semnat ,

SS indescifrabil (asta numai până la alegerea organelor)


sssssst! am descifrat semnătura(cosmacpan)

17 aprilie, 2010

oţetul balsamic


A dat firul ierbii, şi odată cu el au apărut nenumărate legume care se utilizează la salate. Astăzi vom vorbi despre oţetul balsamic.
Oţetul balsamic, des utilizat în bucătăria mediteraneană, este apreciat atât pentru calităţile sale deosebite privind savoarea pe care o dă produselor culinare cât şi pentru caslităţile terapeutice în diverse afecţiuni. Se utilizează la reţetetele rafinate, dar şi la reţete simple, populare. Putem spune că oţetul balsamic înnobilează preparatele culinare
Trebuie să ştim că din momentul preparării, oţetul trebuie consumat în maxim 3 luni. Toate ustensilele folosite la prepararea oţetului trebuie să fie foarte curate şi uscate. Este necesar să avem o oală, un castron, un tifon, o strecurătoare şi o pâlnie. Pentru sticle sunt necesare etichete pe care să specificăm cu ce plantă este aromatizat oţetul.
Am ales 5 fire de rozmarin de lungimea unu deget mijlociu, pe care le-am spălat cu multă conştiinţiozitate. Un fir l-am pus deoparte pentru estetica prezentării. Acesta se va pune în sticlă, înainte de a turna oţetul.
Am pus la clocotit în oală, 500 ml oţet din vin (aici mare atenţie ce oţet cumpăraţi!). Cât a stat oţetul pe foc, eu am tăiat mărunt frunzuliţele de rozmarin şi le-am pus într-un castron de sticlă. După ce oţetul a dat în clocot, l-am turnat peste rozmarinul tăiat Am acoperit castronul şi am lăsat la macerat roymarinul timp de 3 zile. După cele 3 zile, am pus crenguţa de rozmarin în sticlă şi am turnat oţetul balsamic strecurându-l prin tifon.

16 aprilie, 2010



Astăzi "gastronomice": scoicile ca specialitate, pentru ocazii deosebite.



risotto des moules
orez cu midii, mai pe româneşte, se prepară fierte sau prăjite în ulei cu ceapă tocată, sotate¤ în zeamă de scoici. Orezul se stropeşte cu unt şi parmezan.

moules a la Dieppoise
după fierbere, scoicile se soteaz㤠în vin alb cu ceapă şi pătrunjel şi se ornează cu un sos din unt, frecat cu smântână şi piper.

moules a la Napolitainne
fierte, se soteaz㤠în unt, cu ceapă şi pătrunjel şi se amestecă cu un sos preparat din gălbenuş de ou cu lămâie.

moules a la Parisienese
scoicile se opăresc în apă, apoi se soteaz㤠în unt, vin alb, ceapă, pătrunjel, morcovi şi usturoi.

moules frites
în traducere, midii prăjite; se toacă în amestec cu făină, pătrunjel, sare, piper, ouă bătute şi apoi se modelează în formă de chiftele şi se prăjesc în ulei bine încins.


¤a sota:a prepara legume, carne sau pește prin prăjire rapidă în grăsime, fără lichid, la foc viu, într-o tigaie neacoperită; din fr. sauter.(definiţie conform DEX)

13 aprilie, 2010

Rapid, sănătos şi buuuuuuun...
pentru 3 porţii (acum depinde cât de mari sunt porţiile dumneavoastră)
surimi cu orez

300 g surimi,
300 g orez,
o legătură de ceapă verde,
curry, ghimbir si sos de soya, după cum vă place.
lămâie sau portocală

Se înăbuşe ceapa, până devine sticloasă, apoi se căleşte orezul. Se adaugă la o cantitate de orez, 3 cantităţi de apă. Se fierbe la foc potrivit (20 minute dacă este o oală cu fund dublu), la final se adaugă curry-ul şi ghimbirul. După ce am oprit focul, orezul se lasă acoperit timp de 10 minute cu un prosop şi se pune capacul. Între timp, pe o farfurie se aşează batoanele de surimi peste care presărăm puţin ghimbir, iar alături aşezăm feliile de portocală sau lămâie. Se aşează cu grijă pe farfurie orezul şi se adaugă sosul de soya.
Un aperitiv, sau chiar un fel de mâncare care nu necesită trudă în pregătire.



salată din ciuperci
pentru 2 persoane
500 g ciuperci,
o legătură de usturoi verde,
2 linguri de sos de soia sărat,
o lingură de ulei de măsline extravirgin,
o lingură de muştar,
o legătură de mărar,
piper, după gust.

Se spală ciuprcile şi mărarul cu apă rece şi apoi se curăţă usturoiul. Se taie ciupercile cubuleţe nu prea mici şi se încălzesc în uleiul încins 2-3 minute, fără a se înăbuşi prea tare. Se taie usturoiul şi mărarul marunt, se pun toate într-un castronel şi se amestecă cu piperul, muştarul şi sosul de soia.
Se poate servi ca aperitiv pe pâine prăjită, garnitură la friptură sau ca fel principal de mâncare.

12 aprilie, 2010

Cu toate că au trecut vremurile în care musafirii erau serviţi cu dulceaţă, aceasta rămâne un aliment de bază pentru copii şi adolescenţi, înlocuind dulciurile nesănătoase apărute pe piaţa prea darnică în produse artificiale. Astăzi câteva sfaturi pentru cele care vor să facă dulceată din cireşe, vişine sau căpşuni.

Dulceaţa
Fructele se spală sub jet de apă, iar la cele cu sâmburi se vor curăţa cu atenţie pentru a nu le zdrobi. Se ia o farfurie adâncă, pentru a măsura fructele curăţate şi zahărul. La o farfurie cu vârf de fructe se pune o farfurie rasă de zahăr. Se pun într-o cratiţă în straturi (cratiţa trebuie să fie de 4 ori mai mare decât cantitatea de fructe care se fierbe), fructele şi zahărul. Se pune cratiţa la foc potrivit, iar din când în când se amesteca fructele cu o spumieră, prin răsturnare. Când începe să se îngroaşe siropul, se ia cratiţa de pe foc şi se lasă la răcit 5-7 min., pentru ca apoi să se repete de două sau trei ori procedeul, ultima dată pauza de răcire fiind mai lungă. În timpul răcirilor succesive, siropul va intra în pulpa fructului, iar acesta va rămâne rotund şi plin de savoare, deci nu se va storcoşi, iar dulceaţa va avea un aspect şi un gust deosebit. Între timp se urmăreşte formarea spumei, care se adună în mijlocul cratiţei prin rotirea acesteia. Spuma se va aduna în momentul în care bulele formate devin mici.
Dulceaţa este gata când picătura de sirop lăsată să cadă pe o farfurioară rece îşi păstrează forma de bobiţă fără se se întindă pe farfurioară sau când fructele sunt uniform împrăştiate în sirop. Cu câteva minute înainte de a lua cratiţa de pe foc, se pune câte o linguriţă de sare de lămâie la 3 farfurii de fructe (aprox. 1 kg).
La dulceaţa de cireşe se pune zahăr vanilat sau baton de vanilie tăiat în bucăţele, după gustul fiecăruia.
Dulceaţa se pune fierbinte în borcane şi se lasă până a doua zi pentru a se răci. Pentru a preveni apariţia mucegaiului se pot pune 2-3 picături de alcool rafinat, înainte de acoperirea borcanului.

11 aprilie, 2010

Iată că au trecut sărbătorile şi pentru variaţie, m-am gândit să fac o plăcintă cu praz, specific armânească, dar am îmbunătăţit-o adăugâdu-i puţin mărar.

plăcintă cu praz

un pachet cu foi de plăcintă (12 foi),
100 ml untură topită amestecată cu ulei,
1,5 kg brânză de vaci amestecată cu brânză sărată(3 părţi brânză de vaci şi 1 parte brânză sărată),
600 g praz,
o legătură de mărar,
3 ouă pentru umplutură şi 1 ou pentru glazură.

Se pune brânza într-un castron suficient de mare, se amestecă cu prazul tăiat solzişori, cu mărarul tăiat mărunt şi cu cele 3 ouă bătute spumă. Se unge tava cu untura amestecată şi apoi se aşează şase din cele 12 foi, fiecare unsă cu grăsime. Eu folosesc cu succes pentru a unge uniform foile o pensulă mai mare, penru pictură cu părul mai moale. Apoi, se întinde amestecul de brânză, după care aşezăm şi celelalte foi pe care le ungem cu grăsime.Se crestează foie de deasupra pentru a ne fi mai uşor s-o tăiem în final, şi pentru a se închega mai bine umplutura.
Se pune tava la cuptor, la 200 grade pentru 45-50 de minute. Cu 10 minute înainte de a scoate tava din cuptor se unge cu un ou bătut.
Prepararea acestei plăcinte nu ia mult timp şi nici nu cere experienţă în ale gospodăriei.

04 aprilie, 2010

Pentru că astăzi a fost o zi specială, la masa de dimineaţă, pe lângă nelipsitul cozonac, trebuia să pun şi ceva sărat.

chec sărat

Cantităţile prezentate sunt pentru două checuri.


baza este coca
6 ouă,
200 ml ulei,
200 ml vin,
500 g făină,
1 praf de copt,
pentru umplutură putem folosi:
brânză rasă, 4 cârnăciori olteneşti sau ciuperci,
un praf de sare, piper, rozmarin, chimen (după preferinţe şi după gust),

Se bat ouăle bine, şi apoi se adaugă uleiul ca pentru maioneză, după care se adaugă vinul. Se amestecă bine şi se adaugă făina şi praful de copt, sarea, piperul şi brânza rasă. Se ung tăvlie de chec cu ulei sau unt şi se pune un strat de compoziţie în care se adaugă bucăţelele de cârnăciori sau ciupercile tăiate mărunt. Se adaugă încă un strat de compziţie iar deasupra se ornează cu cîrnăciori sau ciuperci. Se pune la cuptor la 180-200 grade (foc potrivit) timp de 40 de minute.
Se serveşte dimineaşa cu ceai sau cu lapte, sau ca aperitiv alături de un pahar de vin sau bere...

01 aprilie, 2010

De Sfintele Paşti

cornuleţe cu rahat
400 g rahat,
250 g untură sau unt,
200 ml lapte,
25 g drojdie de bere proaspătă,
1 lingură de oţet,
500 g zahăr pudră,
făinâ cât cuprinde pentru obţinerea unui aluat pentru întins (aprox. 700 g).

Într-un castron mai mare se freacă grăsimea până se omogenizează şi devine o cremă. Într-o crăticioară se topeşte drojdia în lapte, se adaugă peste grăsime şi se omogenizează în timp ce picurăm şi oţetul. Se omogenizează bine amestecul şi apoi se toarnă făina în ploaie până se obţine o cocă destul de densă. Se frământă până ce devine o cocă omogenă şi apoi se pune la rece pentru 30 de minute. Între timp, tăiem rahatul în bucăţele lunguieţe, pe un fund pe care am presărat ăn prealabil zahăr pudră.
Scoatem coca din frigider şi facem mingiuţe puţin mai mici decât o minge de pin-pong. Se intind cu sucitorul obţinându-se o formă rotundă. Această forma se taie în 8 sectoare. Pe fiecare bucăţică de sector se pune o bucăţică de rahat si se rulează înspre vârf. Se aşează în tava unsă cu grăsime.
Se pun în cuptorul încălzit în prealabil. Se coc la 180 grade, timp de 30 de minute.

31 martie, 2010

Acum ani de zile am căutat în mai multe cărţi de bucate o reţetă de colivă. Surprizăăăăă! Nu am gasit nicăieri şi am constatat ca prepararea colivei o înveţi de la diverse mătuşi, bunici ajunse la o vârstă venerabiă.

colivă
1 kg de arpacaş,
800 g zahăr,
200 g stafide,
200 g nuci,
2 fiole cu esenţă de rom,
50 g zahăr pudră,
50 g cacao,
pesmet din biscuiţi (opţional)


Se spală arpacaşul, frecându-l între palme, în 9 ape. Într-un vas de 5 litri se pun 3 cantităţi de apă la o cantitate de arpacaş. Se fierbe la foc iute amestecând uşor, până se îngroaşă după care micşorăm flacăra. Când arpacaşul s-a înmuiat, se adaugă zahărul şi se firbe în continuare până se leagă zahărul, iar conţinutul devine foarte păstos. După ce s-a răcit se adaugă esenţa de rom şi nuca tăiată mărunt. Dacă amestecul este prea moale se adaugă pesmet din biscuiţi până se obţine un amestec destul de consistent iar dacă amestecul este prea vârtos, se adaugă puţin zahăr. Coliva poate fi aşezată pe un platou în forma unui tort, sau se pune într-un castron.
Se ornează cu zahăr pudră, cacao sau cu ornamente pentru tort (ornament mozaic, ciocolată, etc).

29 martie, 2010

Astăzi câte ceva despre ciuperci!
Ciupercile trebuie pregătite cât se poate de repede, deorece devin foarte repede toxice.
În stare proaspătă se pot păstra cel mult 24 de ore la frigider la 2-4 grade Celsius.
Pălăria ciupercilor nu se curăţă de pieliţă deoarece prin aceasta scade valoarea nutritivă a preparatelor.
Culoarea şi prospeţimea ciupercilor se menţine adăugând în apa de spălare sau fierbere un praf de sare si o linguriţă de sare de lămâie la 1 litru de apă.

ciuperci cu peşte
300 g peşte file (crap, ton, somon, pangasius...după buzunarul fiecăruia, sau 2 conserve de ton mărunţit în ulei)
3 linguri de ulei
1 kg de ciuperci champignon
1 legătură mărar
opţional lămâie
sare, piper

Se pun 300 g peşte mărunţit curăţat de oase la înăbuşit în 3 linguri de ulei, de preferat de măsline. Între timp se taie ciupercile în bucăţi mai mari - daca sunt ciuperci mici le lăsăm întregi - şi se adaugă peste peştele puţin rumenit, adăugând un praf de sare.
Se lasa la foc mic, acoperite pentru a-şi lăsa ciupercile sucul.Când s-au înmuiat ciupercile se adaugă mărarul şi se mai dă într-un clocot.
Se serveşte ca aperitiv, garnitură la peşte prăjit, sau ca umplutură la lipiile arăbeşti.
Pentru cine doreşte se poate adăuga, după gust, zeamă de lămâie.

28 martie, 2010

Pentru că intrăm în săptămâna mare, m-am gândit la o mâncare de post, iar cineva mi-a solicitat o reţetă de mâncare de cartofi...în cursul săptămânii voi posta şi poza, după ce voi prepara mâncarea.

mâncare de cartofi cu măsline
1 kg cartofi,
2 cepe mari sau 2 fire de praz de grosimea unui deget,
1 lingură ulei de măsline sau de floarea soarelui,
200 g măsline,
2 cesti cu zeama în care s-au fiert legume sau cu apă,
sare, piper.



Se taie mărunt ceapa şi se înabuşeşte uşor în ulei, fără să se rumenească. Se adaugă cartofii cruzi, curăţati şi tăiaţi felii subţiri. Se toarnă zeamă de legume cât să acopere cartofii. Se potriveşte de sare şi de piper. Se dă la cuptor la foc bun, până se moaie cartofii. Când cartofii sunt aproape înmuiaţi se adaugă măslinele. Dacă nu suntem în post cartofii pot fi fierţi în zeamă de carne, iar când îi servim putem adăuga o lingură de smântână.
Mâncarea poate fi gătită în timp destul de scurt (30 minute) în oale de tip zepter.

27 martie, 2010


Dupa cum vedeţi...am făcut o pasiune pentru praz.

Prazul este un puternic detoxifiant (conţine o cantitate mare de celuloză, care adună deşeurile alimentare) şi diuretic (produce o curăţare a rinichilor).


Mucilagiu de praz
Se taie în bucăţele 1 kg de praz la 1 litru de apă. Se fierbe pâna scade obţinându-se o pastă. Se arunca apa în care a fiert. Se îndulceşte cu miere după gust. Se consumă de trei ori pe zi câte o lingură acest mucilagiu.
Mucilagiul are proprietăţi emoliente şi expectorante şi este indicat în special în tratarea aparatului respirator (bronşite, traheite, laringite şi chiar pieredere vocii).

Prazul este indicat bolnavilor de reumatism, artrită, gută, litiază, arterioscleroză si obezitate.

Rădăcini de praz cu lapte
Rădăcinile se pisează în puţin lapte. Se bea un pahar în fiecare dimineata, pe stomacul gol.
Această reţetă are efect asupra viermilor intestinali.

Cred că în curând...o să capăt un accent pur oltenesc!

24 martie, 2010

Prazul

Pentru că tot suntem în preajma Paştelui şi ne gândim cum să organizăm masa pentru sărbători astfel încât să fie bogată, dar nu prea grea, mi-am adus aminte de praz. Pentru cele care nu prea dispun de timp pentru "bucătăreală" am un anunţ îmbucurător: prazul nu necesită foarte mult timp pentru preparare. Fierbe repede la foc potrivit. Trebuie sa devină sticlos...deci cam 10-15 minute.
Legumă cultivată încă dinaintea erei noastre de către greci, egipteni, etc., apreciată atât pentru calităţile sale nutritive şi rapiditatea preparării, cât şi pentru multitudinea de reţete în care poate fi folosită, prazul este deseori "uitat" de tinerele gospodine. Des folosit în curele de slăbire, ajută la echilibrarea colesterolului şi la revingorarea organismului, datorită conţinuturilor semnificative de vitamina C, caroten, vitaminele B1, B2, PP, precum şi fier şi fosfor.


salată de praz simplă

5 fire de praz, de grosimea unui deget
2 linguri de ulei de măsline
1-2 linguri de oţet aromat
sare, piper şi opţional...mărar

Se prepară sosul din ulei, oţet, piper, sare si mărar. Prazul se taie în bucăţi de 4-5 cm, după ce a fost spălat cu atenţie şi simţ de răspundere. Se scurge sosul cu atenţie peste praz şi se lasă 20 de minute la rece.

salată de praz cu maioneză

4-5 fire de praz
maioneză din 2 ouă
2 linguri de zeamă de lămâie
2 lingutiţe de muştar
2 castraveţi muraţi
sare

Se fierbe prazul, după ce a fost spălat cu atenţie. După fierbere se pune într-o sită la scurs şi la răcit. După răcire, se amestecă cu maioneza şi cu castraveţii tăiatţi mărunt. Se poate garnisi cu rondele de măsline.



cremă de brânză cu praz

2 părţi brânză de vaci
1 parte firimituri de telemea
2 fire de praz
2 legături de mărar
un praf de piper

Se freaca într-un castron, brânza cu prazul si apoi se adaugă piperul şi mărarul.
Cu această cremă se pot umple roşiile şi ardeii, sau se pot servi alături, garnitură sub formă de salată.

Despre mine

Fotografia mea
Constanţa, Romania
suntem datori să împărtăşim din experienţele noastre