Turtele din faina de naut sunt o specialitate genoveza, inventata acum 2000 de ani. Se prepara cu ingrediente obisnuite si ieftine: faina de naut, apa, sare si ulei.
Privind originile acestui surogat de paine, trebuie sa facem o incursiune in perioada antica din Grecia si din Imperiul Roman cand soldatii obisnuiau sa prepare un “terci” din faina de naut si apa pe care il coceau pe propriile scuturi, la soare, facand asfel economie.
Turtele obtinute erau nutritive, asfel reteta a supravietuit din timpul imperiului pana in evul mediu, cand se servea insotita de branza proaspata si salata de ceapa, taiata julien, stropita cu otet.
Exista si o legenda din anii 1284, legata de reteta acestor turte, asa cum le cunoastem noi in ziua de azi, care ne spune ca ele s-au nascut din pura intamplare, cand Genova a ivins Pisa in batalia de la Meloria.
La intoarcerea din batalie, navele genoveze au fost prinse de o furtuna cumplita. In aceasta furtuna, cativa barili de faina de naut si ulei s-au amestecat cu apa sarata aruncata de furtuna pe punte. Neavand alte provizii marinarii au incercat sa recupereze tot ce era posibil, asa ca acest terci din faina de naut, ulei si apa a fost pus la uscat la soare, obtinandu-se un fel de turte. In aceasta forma, terciul a fost impartit marinarilor.
Ajunsi la tarm, genovezii au hotarat sa imbunatateasca reteta acestor turte improvizate, preparandu-le in cuptor. Rezultatul a fost surprinzator incat a fost denumit l'oro di Pisa (aurul Pisei) si si-a gasit un loc de frunte in retetarul genovez. Datorita populatitatii, in cel de-al XV-lea secol, in anul 1447, a fost emis la Genova un decret privind organizarea productiei acestor turte, numite scripilita.
Des intalnite erau localurile, numite Sciamadde, in care se putea servi aceasta specialitate alaturi de felul doi, insotite de un pahar cu vin. Clientii acestor localuri erau in special artistii si scriitorii printre care il amintim pe Fabrizio de Andre.
PREPARARE
Ingredientele utilizate sunt urmatoarele: 300 g faina de naut, 1 litru de apa, 1 pahar de ulei (240 ml), sare, piper.
Puneti faina cernuta intr-un castron obisnuit, iar in centru picurati apa putin cate putin. Amestecati cu atentie pentru a evita formarea cocoloaselor, pana obtineti un amestec lichid si omogen (de consistenta amestecului pentru clatite) pe care il veti lasa sa se odihneasca cateva ore bune (aproximativ 4 – 5 ore) acoperit cu un capac, timp in care veti amesteca in compzitie din cand in cand. Vasul nu va fi pus la frigider.
Dupa ce a trecut timpul necesar odihnei aluatului, se spumeaza compozitia daca este cazul. Se adauga sarea si jumatate de pahar de ulei din seminte. Restul de ulei se pune in tava, atat cat sa acopere fundul tavii antiaderenta, in care se va coace turta. In antichitate se utilizau tavile din cupru sau din aluminiu. Tava trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 800cm2.
Rasturnati compozitia in tava si introduceti-o pentru jumatae de ora in cuptorul incins la 220 grade C pana va capata o culoare aurie. Apoi veti stinge cuptorul si veti aprinde grill-ul pentru inca 15 minute pana turta capata o culoare maroniu deschis. Daca nu aveti grill, o veti intoarce prin rasturnare si pe partea cealalta, in tava si o mai tineti 5 – 7 minute la foc potrivit.
Cand este gata, se scoate din cuptor si se presara cu sare si piper, se taie si se serveste calda, asezonata cu verdeata sau cu ulei de masline si rosmarin tocat. Mai poate fi servita cu pesto, acel sos de busuioc cu usturoi si ulei de masline.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu